Ma simt la fel cum m-am simtit si ieri
Acelasi fir de praf prins in furtuna
Fara sa pot iesi de nicaieri
Ma uit la ceea ce traiesc cu dulce ura…
Zile-au trecut, si ani, si luni, si iarasi ani
Dar vindecarea e adanca ghicitoare
Si-am dat si zile si am dat si bani
Speranta lupta, dar eu o vad cum moare
Negtrul e tot mai negru si devin la fel si eu
Lumina a fugit demult din mine
Mi-a mai ramas doar cel ce nu mai sunt eu
Si ma opresc din scris…sa ne-auzim cu bine.
Faci un comentariu sau dai un răspuns?