Poveste fara sfarsit …

De prima oara cand te-am vazut am stiut. Am stiut cum arata visul. Am stiut cum miroase viata. Am stiut cum se simte fericirea. Am stiut ce cautam.

Momente. Momente de vis. Momente in care simti rasuflarea vietii. Momente in care sufletul danseaza. Momente in care ceea ce cautai e atat de palpabil incat il poti strange in pumn. Inspiri fiecare particula din aerul acela, iti energizeaza fiecare colt din suflet si simti ca zbori, zbori depasind pragurile lumii pe care o privesti de sus…

Vise. Vise reale. Vise reale pe care le traiesti in fiecare dimineata si in fiecare seara. Vise transformate in realitate. Vise de iubire, vise de fericire, vise de implinire. Vise ce iti cad pe umeri, vise ce le absorbi si te hranesc. Vise care te lasa sa zbori, vise ce nu mai sunt doar vise… Doar simti…

Dorinte. Dorinte implinite. Dorinte care dupa lungi disperari ale sufletului au decis sa implineasca. Una cate una, s-au realizat si te-au imbratisat lasandu-ti sufletul sa zburde pe campiile fericirii… Si respiri fericire…

Poveste fara sfarsit. O poveste buna. O poveste reala. O poveste care va avea drumuri line si munti abrupti de trecut. O poveste care va fi citita seara in liniste sau tremurand in furtuna uneori. Povestea noastra scrisa in fiecare zi. O poveste despre viata. O poveste despre altceva. O poveste cum nu are nimeni. Unica, frumoasa, incitanta, uneori neagra dar a noastra. O poveste lunga si de care nu te saturi. Traita, visata, simtita si iubita…

Stiu ca uneori iti vine sa inchizi cartea. Nu o fa. Nu inchide povestea. Este povestea noastra. Daca o inchizi se va sfarsi. De ce sa renunti la ea ?  Este o poveste fara sfarsit…