Oricat ai incerca sa te impotrivesti sufletului nu ai cum.
Oricat incerci sa il inchizi sa il faci sa se indrepte in alta directie nu reusesti.
E ceva… sufletul asta , inima cum ii spui, are o vointa proprie a sa. O vointa ce se agata de tine si te duce intr-o lume intunecata a ta de unde evadezi cu greu …
Poti sa iti propui sa uiti, poti sa te zbati sa ierti, poti sa lupti sa treci peste regrete, poti sa iti iei gandul de la suferinta… sufletul nevindecat nu te va lasa sa iesi la suprafata decat atunci cand va vrea el.
Dupa zile, luni sau ani de suferinta, va decide sa se linisteasca…
Isi va reduce strigatele, isi va potoli durerea, va inchide portile trecutului si te va lasa sa treci la urmatoarea etapa. Atunci si doar atunci o sa fii vindecat.
Uneori insa nu vei fi niciodata vindecat. Si atunci va trebui sa inveti sa traiesti cu ranile.
Lasă un răspuns