Cine ne-a pus creierul in cap
O unealta folositoare dar inutila uneori
De ce nu ne-a trasat niste linii de cod
Si sa elimine posibilitatea unor erori acute…
Un Dumnezeu ce s-a jucat cu mintea noastra
Lasand-o sa alerge prin univers
Sa ne omoare cu mii de ganduri viclene si siropoase
Ce nu ne-aduc liniste nici cand dormim pe unde apucam
Am fost scrisi sa evoluam spre incertitudine
Sau sa ne limitam mancand ale lumii rahaturi
Sa ne stropim cu bautura, droguri sau sperante prostesti
Grabindu-ne spre un sfarsit ce ne lasa reci, la propriu si la figurat…
Lasă un răspuns