Am devenit mai agresiv si mai nepasator. Incep sa ma indepartez de banalitati.
Ma linistesc si nu imi mai consum mintea cu lucrurile care se vor sterge din minte ca murdaria de pe marginea balconului.
Am uitat gustul bauturii dar nu mai sunt atras de ea atat de tare. Tigara imi tine companie doar cand plictiseala e prea crunta.
Astazi sunt si doar azi sunt. Trecutul mai apare-n vise dar nu ma mai emotioneaza. Un vis e doar un vis si spun Adio la trezire.
Viata e mai mult decat sa traiesc. Viata e sa simt ca traiesc. Nu ma mai poate opri sau intoarce nimeni din drum. Am renuntat la vina prosteasca. Nu ma mai poti trage la raspundere pentru ca nu am nici un standard.
Nu imi pasa de ideile voastre dar le respect cand sunt cu voi.
Traiti asa cum vreti fara sa-mi spuneti ce nu fac eu. Nu ma intereseaza, acum am un alt stil de luat viata in piept. Sa o iau singur dupa capul meu.
Nu am incredere in moralitatea pe care mi-o indica altii. Nu o sa fiu studentul eminent al societatii.
Daca nu am invatat regulile pana acum si nici nu le-am aplicat, nici nu o sa o mai fac. Ce a fost mai greu a trecut, mi-a ramas libertatea!
Sunt destul de batran ca sa dau sfaturi si destul de tanar ca sa pot sa imi incep viata.
Casa imi e loc de dormit. Masa imi e loc de mancat. Mirosul padurii imi este apropiat. Muzica imi este muza. Si tot eu raman.
Destul pe azi. Fara alte minciuni…
Lasă un răspuns