In primul rand sa nu fii perceput ca sef. Fii perceput ca lider, ca om, ca ce vrei tu. Dar nu ca sef, in definitia aia pe care o stim cu totii.
Nu te impune prin faptul ca ai puterea sa dai ordine, ci prin puterea de a da exemple. Stiu ca ai sa spui ca e gargara si ca oamenii trebuie sa fie condusi ferm. Oamenii vor sa aiba un lider, e adevarat. Dar nu vor sa o stie constient si nu vor sa se simta inferiori.
Fii colegul lor si nu seful lor. Fii familia de la munca si nu omul de care se feresc. Pentru ca, in caz ca nu ti-ai dat seama, petrecem mai mult timp la munca decat cu familia acasa. Practic ai o a doua familie de care trebuie sa ai grija si nu niste oameni pe care sa ii apleci la picioarele tale.
Nu fi ipocrit. Nu tine prelegeri despre cum se fac lucrurile daca tu faci exact invers. O functie nu iti da dreptul asta. Colegii tai vor urma exemplul tau si nu vorbele tale.
Considera ca e mai important sa fii om decat sa fii sef. Pentru ca sef e ceva temporar iar roata se intoarce de cateva ori pe tot parcursul vietii. Karma nu doarme. Asadar trateaza-ti colegii ca si cum ai vrea tu sa fii tratat.
Cea mai mare frica a celor ce sunt sefi e ca nu se pot impune. Si atunci isi folosesc functia ca o putere magica pentru a taia si a spanzura. Nu asa se face. Asuma-ti riscurile cand lucrezi cu oameni si fiti un grup nu „seful si restul”. Sunt si uscaturi care te vor considera slab dar tine doar de abilitatile tale sa ii faci pe oameni sa lucreze eficient si cu drag alaturi de tine. Alege ceea ce te va face sa te dezvolti si nu te folosi de „epoleti” in relatia cu oamenii. Nu vei evolua asa si nu vei deveni mai bun !
Afla totul despre colegii tai si ajuta-i sa isi rezolve problemele. Nu sunt angajatii tai, sunt oamenii tai cu care iti realizezi obiectivele. Asadar vrei sa fie veseli, multumiti si sa le acorzi suport nu tipete. Ajuta-i pe plan personal, pe plan profesional.
Ajuta-i sa se dezvolte. Nu ii bloca doar in ceea ce stiu sa faca. Oamenii vor sa evolueze nu sa stagneze. Invata-i sa fie mai mult decat ceea ce sunt. Nu ii considera simpli executanti ci echipa ta care cu fiecare zi trebuie sa devina mai buna in ceea ce face.
Daca ai mai citit diverse carti despre lideri atunci ai sa crezi ca randurile de mai sus sunt gargara, Dar nu sunt, ti-o garantez. Trebuie doar sa incerci.
Nu fi sef! Fii prieten, fii sustinator, fii lider, fii omul la care apeleaza orice coleg cu incredere! Fii omul pregatit sa ajute si sa sustina si nu omul care arata cu degetul si da ordine.
PS
Nu se spune ” Du-te si fa chestia aia” se spune ” Haide sa facem chestia aia”. Si da, am si eu o „familie” pe care o sustin la munca,
Fantomioara,tauras,
As vrea sa am un astfel de sef.Bos$ de bos$,alta ar fi atmosfera,da’unde sa-l gasim?Am avut pe vremuri o sefa,bine era vecina mea,zodii de foc amandoua,super misto,veneam dimineata,gaseam birourile sterse de praf,cafeluta,pe vremea aia ne prosteam cu colegii si cochetam cu viciul,adica o tigara,o luam si pe d-na T.sefa,sa avem acoperire in fata boss-ului cel mare…El era haios,pana la un punct,il apucau pandaliile din senin, nu-i convenea ceva,si atunci facea un macel in serie si-n paralel.Ghici,ce zodie era?Taur!Venea la noi la pranz cu pachetelul pus de d-na si manca cu noi, ce aveam fiecare.Era mare gagicar,una nu-i scapase,mai si eu sa n-am scapare,dar,o respecta pe d-na T,stia ca eram pila ei.
Am avut ocazia sa fiu ceruta de sotie de celebru’ RADU TIMIS,cel cu mezelurile Cristim,pe vremea aia,el era antrenor la piscina hotelului Bucuresti.Era un tip haios,divortat,cu o fata de 14 ani,Piscinuta,asta era porecla lui,data de mine ,evident,tot isi facea aparitia pe la noi,cu diverse pretexte,ba ne aducea o ladita de capsuni,ba,Pepsi la naveta.Eu ii spuneam,sa-i ducem si sefului,ca nu se cade,ba-i spuneam ca nu e nevoie sa-si cheltuie banii,ca sperante,ioc…I-am spus ca eu sunt cu altcineva, la mine fidelitatea e un subiect tabu,ca nu ma pot casatori cu el.Ce-am apreciat la Piscinuta, a fost faptul ca a fost serios,m-a cerut de sotie,n-am fost o aventura ptr.el.Si-a asumat responsabilitatea…Si azi,e tot casatorit cu fosta noastra secretara,Cristina.Da,’ se pune ca eu am fost prima pe care a cerut-o???!!!!Sa nu am si eu momentul meu de glorie?Pai,nu?
Destinu’,soarta…Asta-i viata!
Nu regret nimic,nu am resentimente,nu ma raportez la desertaciuni,la mizerii…Am lucrat in turism,la una din cele 2 agentii de pe Luterana,l-am cunoscut si pe Maresal,adica pe Ion Antonescu,el ne vindea bilete la mare si munte,noi il ajutam cu vizele,excursii in Strainezia,schimbul valutar,cei 75$ de caciula.Am lucrat si la ONT CARPATI,super misto activitatea asta in turism…TURISM FOR EVER,oameni competenti,responsabili,isi tineau promisiunea facuta,profesionisti dedicati meseriei.Mentori adevarati!
Din pacate,D-NA T. A MURIT,iar eu stau sa ma gandesc daca,se vor mai naste oameni de calibru’ ei!!!
Daca apuci sa termini cartea, te rog, ca dedicatia ptr.mine sa sune asa:”Ptr.QUEEN,ACIDA,CARE MI-A ACIDULAT VIATA, PRECUM O SAMPANIE FRANZUZEASCA!
E weekend,nebunia pluteste in aer,cafeaua asteapta sa fie bauta,eu nu reusesc sa ma apuc de lucrari si astept cel mai fericit moment al zilei,plecarea de la ora 16.
WEEKEND SUPERB,SA FII IUBIT,AI GRIJA DE TINE!