Acum 3 zile a murit mama… Vestea a venit ca un fulger ce mi-a zguduit fiinta din temelie.
Parca o vad in fata ochilor…” lasa supararile, va fi bine..trec toate..” Era trista dar era bine.
Era trista de mult timp dar nu am avut timp sa vad. Ma intampina mereu in poarta casei cu un zambet firav pe buze… „ Ai venit ? Haideti în casa, haideti…”… A murit mama.
Nu aveam niciodata timp sa ma duc mai des pe la ea. Nu aveam timp, nu aveam benzina la masina, aveam mereu alta treaba… Timp, bani, treaba…. Si uite ca acum s-a dus.
Nu imi puteam imagina ca ea o sa moara. Cum sa moara ? Ea e mama, ea e mereu mama, ea va fi mereu acolo… Duminica am vazut-o. Duminica am luat-o in brate. Duminica ma sfatuiam cu ea. Era duminica… Luni nu a mai fost, s-a dus. A murit. A plecat si nu mai e. Nu mai am mama, nici eu si nici frate-miu.
Odata de as mai putea vorbi cu ea. Odata sa o mai întreb „ Da ce faci mamo ? Esti bine ? ..”. Cui sa ii spun acum ca s-a dus… A murit mama.
Stii, mama e speciala. Orice mama. Apreciata mai mult sau mai putin, ea e mereu acolo. Ca ai zece ani sau patruzeci de ani tot aia e… Mama e mama…. La ea fugi cand tie greu, ea te alina, ea te ajuta, ea e mereu acolo. Parca e nemuritoare, parca e seva vietii de unde iti tragi puterea.
Ai asa o baza, un ultim adapost in caz ca nu faci fata greutatilor vietii… un refugiu ce nu poate fi atins de nimeni. Asta e MAMA.
Da, mie dor deja de tine mamă. Mie dor, mie dor de mor. Da tu ai murit, tu te-ai dus.. Cum ti-o fi acolo sus ? Oricum mai bine ca aici tare erai trista. Si mereu am incercat sa te scot din tristetea asta, da nu am reusit. Trebuia sa incerc mai mult..
A murit mama. E sus acolo si acu nu mai e trista. Ea nu mai stie de noi, noua ne e dor de ea. Sa mai rada odata. Sa ne mai puna o farfurie cu mancare. Sa ne mangaie pe cap. Da nu mai e, a murit si a plecat acolo. Cum o fi acolo ?…
Odihneste-te in pace mama. Sper ca nu mai esti trista ca tare mai erai… Acu trebuie să fii bine acolo sus. Aici nu mai esti ca te-ai dus… Te iubesc mama…
Roxana a zis
Si mama mea a murit acum 6 săptămâni și tot num vine să cred că sa dus si nu mai e cu noi de fiecare dată kand mă duceam la ea ma aștepta la poarta dar acum ea nu mai e ….nu mai. E mama sa ma ia în brațe și să mai im dea sfaturi e foarte greu fără mama dar stiu ca ea si de acolo de sus e cu noi SI ne vede si ne veghează ….eu mai am o lună și trebuie să nask si mie greu fără mama pentru că ea ma încurajat mereu dar akum cine o va face sper ca de acolo de sus mă va încuraja si ma va veghea mereu te iubesc mama Dumnezeu să te odihnească în pace
Mihaela a zis
Si mie mi-e tare dor de mama. A murit pe 7 decembrie. Nu pot sa cred si nici nu pot sa accept. Era mama mea si trebuia sa fie nemuritoare. Nici macar nu am luat-o in brate si nici nu am apucat sa-i multumesc si sa o rog sa ma ierte. Mamăăăăăăăă!!!!!