Sa merg inainte, e timpul sa o fac. Nu mai sunt haine de strans, lucruri de impachetat, vorbe de zis, certuri de purtat si ganduri negre.
Vine acel moment cand dupa luni tulburi, dupa framantari, dupa gust amar…vine acel moment in care pui punct, acel moment in care pur si simplu stii ca de azi vei merge mai departe.
Da vorbesc de o relatie acum, dar poate fi vorba de orice. In cazul meu e o relatie. O relatie terminata prost. Nu asta e important. Important e ca finalul unei relatii lungi e intotdeauna dramatic. Se poarta lupte, se poarta razboaie, se duc greutati… si finalul pare sa nu mai vina, il astepti ca o eliberare dupa momente in care simti regrete, frica, ura,dezorientare, nervi, si multe alte asemenea.
Si e timpul sa merg mai departe. Nu o sa uit ce a fost, nu o sa uit momente si probabil unele regrete vor fi tot timpul acolo… Ca trebuia sa procedez altfel, ca trebuia sa fac mai mult, ca trebuia sa termin mai din timp, ca poate…
Nu uit nimic, nu e posibil acest lucru, dar acum le accept …mai am putin si accept totul, stiu ca daca continui sa ma las agatat de trecut chiar de o mana firava a regretelor nu voi putea sa construiesc ceva, nu voi putea sa mai traiesc cum vreau.
Asa ca accept, inteleg, jelesc, inchid rani si linistesc sufletul. Intr-un fel sau altul viata va continua.
Sper sa fim fericiti. Toti. Sa privim inainte.
Mai devreme sau mai tarziu calatoria se termina.
Lasă un răspuns