Timpul isi face treaba aruncand intamplarile si faptele viitoare inaintea mea . A trecut ceva vreme de la ziua cand am incheiat pactul cu necunoscutul .
Acum clipele sunt altfel , le respir si le observ in profunzime incercand sa nu pierd aroma lucrurilor ce m-au fascinat atunci . Viitorul este plecat demult din gandurile mele .
Acum si aici . Da . E singurul lucru care conteaza cu adevarat .
Viata e altfel acum . Este a mea . Incerc zi de zi sa o detin dar nu sa o controlez . Sa ma lase sa simt .
Sa nu regret o clipa . Lupta dintre vorbe si fapte e inca la inceput .
Visele care la inceput imi dadeau curaj sa fac faptele nu mai imi sunt de folos . Faptele imi vor definitiva alegerile si ma vor ajuta sa nu raman blocat in trenul care duce catre regretele trecutului . Trecutul … nu vreau sa il retraiesc … nu pentru ca ar fi fost rau … a fost tot viata mea… dar nu vreau sa ma intorc acolo …
Trebuie sa mai invat sa accept . Ma droghez cu vorbe, carti , amagiri … pana la urma va trebui sa ma impac cu mine .
E un armistitiu fragil intre ceea ce a fost si ceea ce este . Ceea ce va fi nu ma ajuta . Ceea ce sunt acum … nu reusesc sa accept in totalitate . Trebuie sa accept schimbarea . Si sa gasesc echilibrul .
Sa finalizez ce am inceput .
Altfel … fricile ma vor invada , gandurile ma vor domina , regretele se vor cimenta , si ceea ce vroiam se va transforma intr-o iluzie …
Nu se va ajunge acolo .
” Cea mai mare greseala pe care o poti face in viata e sa te temi incontinuu ca vei face una … ”
Elbert Hubbard
Lasă un răspuns